Au pus cătuşe florilor

Colegiul redacţional al publicaţiilor satirice Caţavencii sau Kamikaze, pot sta liniştiţi, întrucât viitoarea generaţie e în plin proces de formare. E drept, încă e la nivel de învăţământ liceal, cu glume ce încă nu dau adevărata măsură a talentului, dar aşa e la început. Cazul cu elevii de la liceul din Cluj-Napoca ce l-au luat în serios pe acel Je suis Charlie, nu e departe de represaliile de la Paris, păstrând proporţiile. Eu mă mir că nu i-au împuşcat direct pe elevi. Dădeau un exemplu demn de capacitatea lor pedagogică. Să le iasă elevilor din cap chestia cu satira. Aia e pentru … Continue reading Au pus cătuşe florilor

Anatomia lui Grey

Fetelor din lumea-ntreagă, nu mai staţi pe gânduri şi daţi năvală! Mergeţi repede să vedeţi Fifty Shades cât mai este, că cică se termină repede. Nu de alta, dar actorul principal, Jamie Dornan, în dorinţa de a spune şi el o replică normală în context,  a zis că vrea sa renunte la rolul principal din filmul de mare angajament. Iar motivul, ţineţi-vă ochii puţin mijiţi şi strângeţi din dinţi, e că nevastă-sa, aia reală, nu-i mai dă voie să joace. Dacă ne dăm autişti şi refuzăm să pricepem că e doar o altă strategie disperată de marketing pentru gloata de supersensibile a … Continue reading Anatomia lui Grey

A fi sau a nu fi…

Citesc prin ziare, bloguri, aud prin mijloacele de transport, fără să vreau, sau chiar în conversaţiile cu cunoscuţii: Ce mârlan e ăla! Uite-o şi pe piţipoanca aia! Ce moacă de gherţoi au ăia! Dă-l naibii pe cocalarul de cutare! Dacă cineva s-ar apuca să adune, ar ieşi ceva la numărătoarea acestor tipologii umane. Dar ce ne facem că nimeni nu recunoaşte că ar fi aşa cum zic ceilalţi. Că dacă s-ar completa un chestionar, la întrebarea: Sunteţi : 1. mârlan, 2. piţipoancă, 3. gherţoi, 4.cocalar, 5.altele, sunt sigur că foile ar rămâne goale. Două botoxate la maxim, rujate şi sulemenite … Continue reading A fi sau a nu fi…

Monumentul eroului necunoscut

Suntem o ţară de fraieri. Categoric şi irevocabil! Pentru că indiferent de cât de bune par cărţile pe care le avem în mână la alegeri, invariabil peste câtva timp, tot Păcălici rămânem. Excepţională observaţia, cu haz de necaz, din bancul ăla cu ţara noastră excepţională căreia Dumnezeu îi tot dă, în compensaţie şi cu semn minus, conducători pe măsură. În ciuda speranţelor investite la ultimele alegeri, actualul preşedinte ne dovedeşte, pe zi ce trece, că nu-şi poate depăşi condiţia de profesor de provincie, pentru care directivele de la inspectorat sunt sfinte şi imediat de dus la îndeplinire. Am crezut la început că, … Continue reading Monumentul eroului necunoscut

Run Forrest, run!

Se chinuie de zor cei de la ProTV să născocească poveştile lor lacrimogene de doi bani, din care să câştige ei la greu pe baza fraierelii, dar nu vor reuşi în veci să-i ajungă pe americani. Fac ăştia nişte chestii de rămâi cu logica fracturată. Asta dacă foloseşti puţin creierul şi nu altceva pentru raţionament. Mai ţineţi minte povestea cu tipul ăla din Detroit, care, de sărac şi cinstit ce era, mergea prosteşte, zilnic, câte 33 km pe jos (!!??) până la serviciu? Ei bine, ca într-o adevărată poveste americană de succes, happy-end-ul nu a întârziat să apară. Pentru că, … Continue reading Run Forrest, run!